Logo Protect just_header

Sună-ne la tel.

+40 744 307 779

Urmărește-ne și pe :

SERVICII

Serviciile juridice sunt asigurate gratuit şi fără un onorariu de succes.

Orice persoană, care a suferit un prejudiciu, ca urmare a unui accident rutier, accident de muncă, malpraxis, abuz al angajatorului sau a unor clauze bancare ori a unui abuz al autorităţilor, devine o victimă și are dreptul să solicite prin mijlocirea instanţelor despăgubiri materiale şi morale.

Foarte multe pseudo asociaţii sau avocaţi, atunci când consideră că acordarea de despăgubiri este certă, ca urmare a unei vinovaţii şi a unei valori lezate (de ex. victima unui accident rutier în raport cu asiguratorul), profită şi induc în eroare victimele, prin faptul că deşi le promit consiliere şi reprezentare gratuită, totuşi le percep un onorariu de succes din cuantumul daunelor morale acordate ca urmare a valorii lezate.

Cu privire la acest tip de onorariu – de succes, înţelegem să NU-L solicităm de la victime, având în vedere că asociaţia Protect Just cât şi avocaţii colaboratori, nu consideră etic, deontologic, legal și moral, ca altcineva în afară de victimă să beneficieze de un procent din suma acordată cu titlu de daune morale, pentru suferinţa prin care a trecut sau încă mai trece, ca urmare a faptului cauzator de prejudicii.

Mai mult decât atât, acest tip de onorariu de succes numit în drept şi Pact de quota litis este nelegal, fiind interzis, mai ales când el este încheiat cu victima unui accident rutier sau de muncă ori malpraxis, unde despăgubirile sunt inerente.

Înalta Curte a apreciat că este nul absolut un astfel de contract de asistenţă juridică care cuprinde un pact de quota litis… (Decizia nr. 2131 din 30 mai 2013 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui contract de asistenţă juridică).

Totuşi, orice avocat are dreptul şi chiar obligaţia de a solicita un onorariu pentru munca prestată, urmând că ulterior, din acest onorariu să plătească taxe către stat şi Baroul de avocaţi din care face parte. Avocaţii pot face muncă neremunerată în situaţii excepţionale și eventual pentru rude, în conformitate cu legea şi statutul profesiei de avocat.

Pentru transparentă indicăm câteva prevederi din Statutul profesiei de avocat din Hoţ. 64/2011 a U.N.B.R.g mod. Publicat în M.Of. nr. 898/19.12.2011, cu privire la onorariu.

Articolul 127, alin. 1 şi 2

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
(2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.

Articolul 128 alin.  1 şi 2

(1) Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut.
(2) Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.

Articolul 130

(1) Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
(2) Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise

Trebuie menţionat faptul că onorariul plătit de client avocatului său, este stabilit ca şi cuantum şi termen de plată prin contractul de asistenţă juridică.

Cum contractul de asistentă juridică, ca orice alt contract este legea parţilor, avocatul și clientul (justiţiabilul), pot stabili condiţiile achitării onorariului cât şi termenul efectuare a plății.

Astfel, în cazurile în care avocaţii, colaboratori ai asociaţiei Protectjust, consideră că sunt şanse de câştig în speţă dumneavoastră, pot stabili prin contract un termen de plată de 15 zile de la finalizarea litigiului.

Cum partea care cade în pretenţii – adică pierde procesul – va fi obligată și la cheltuieli de judecată, Societatea civilă profesională de avocaţi, va fi remunerată direct de partea cu care victima se va judeca, şi care va fi obligată şi la plata acestor cheltuieli de judecată prin hotărârea instanţei.

Dovada acestor cheltuieli poate fi făcută chiar cu contractul de asistentă juridică. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sabou şi Pârcălab împotriva României.

CEDO a constatat astfel că în ceea ce priveşte faptul că reclamanţii nu au achitat încă onorariile datorate avocatei, Curtea a amintit că acordarea de despăgubiri pentru onorarii nu trebuie să se limiteze doar la sumele achitate deja de reclamanţi avocaţilor lor, întrucât o asemenea interpretare ar constitui un element de descurajare pentru mulţi avocaţi să reprezinte în faţa Curţii reclamanţi cu mijloace financiare reduse.

CEDO a reamintit că a acordat întotdeauna sume cu titlu de cheltuieli de judecată în cazurile în care onorariile, în totalitate sau parţial, rămăseseră neachitate de reclamanţi.

Mai există, de asemenea şi posibilitatea obţinerii cheltuielilor de judecată pe cale separată, după câştigarea litigiului, în contradictoriu cu partea care a căzut în pretenţii adică care a pierdut procesul, respectiv asiguratorul RCA sau BAAR, angajatorul, bancă, instituţia publică care a încălcat drepturile cetăţeanului etc.

În situaţia în care nu aţi apelat la un avocat şi sunteţi victima unui accident rutier, de muncă, malpraxis ori ați suferit un abuz din partea angajatorului, al băncii sau al autorităţilor dar şi în situaţia în care aţi încheiat un contract nelegal cu un avocat, în care se prevede un onorariu de succes, nu ezitaţi să ne contactaţi.