Avocatul Bogdan Frâncu. După proces.

Avocatul Bogdan Frâncu -Tecuci

 Tecuci. Oraş fără presă liberă, cu radio întrerupt ţucheleste. “Mulţumit, domnu’ avocat?” (am întrebat şi eu, aşa, en-passant, pe Avocatul Bogdan Frâncu , aiurea, prin curtea Judecătoriei, printre justiţiabili, între 2 dosare, dialog scurt, fără chitanţa…)

“Eu sunt mulţumit atunci când şi clientul meu este mulţumit. Cred în drepturile şi interesele clienţilor aşa cum cred în ideea de Justiţie”.

Ultima “mulţumire” a lui Bogdan Frâncu a fost miercuri, 12.08.2015: reintegrarea Radio Tecuci în spaţiile închiriate conform contract de închiriere 563 din 25.06.2012 etc. Etc. Prin admiterea cererii pe cale de ordonanţă preşedinţiala – cazul a fost mediatizat şi de televiziuni naţionale şi asociat lungului şir de abuzuri ale administraţiei Ţuchel şi ale obedienţilor acesteia şi face obiectul dosarului civil nr.3237/324/2015.

Această reuşită profesională deşi ilustrează convingător competenţa avocatului Bogdan Frâncu nu este decât exemplul cel mai recent, colaboratorii şi apropiaţii tânărului avocat cunoscând şi recunoscând priceperea profesională acestuia şi în alte situaţii cum ar fi: obţinerea în instanţele bucureştene a judecării în libertate a lui Romeo Stavarache, primarul Bacăului, la mai multe acuzaţii de mită şi corupţie formulate de DNA dar şi revenirea acestuia la exerciţiul de primar în funcţie, procese câştigate versus Guvern, Ministerul Muncii etc., altele, în reconsiderarea cuantumului acordat ca ajutor mamelor la naşterile multiple, reintegrarea în mai multe speţe a funcţionarilor publice victime ale abuzurilor administrative ba chiar cu obţinerea de daune morale ceea ce constituie o situaţie rară în practică judecătorească (chiar şi la Tecuci)…

 

Avocatul Bogdan Frâncu : Despre inconvenientele profesiei liberale de avocat (şi a avocaturii că parteneră a actului de Justiţie), în general, avocaţii sunt destul de reticenţi.

Deşi am încercat să îl provoc la un dialog “contondent” despre practică prin care instanţele reduc onorariile avocaţilor, constant şi absurd, că procurorii şi judecătorii vin “de mână” la şedinţe şi pleacă împreună la pronunţare, ignorând şi sfidând raportul de egalitate dintre avocat şi procuror, că doar avocaţii aşteaptă pe la uşile instanţelor deschiderea şedinţelor publice etc., avocatul BOGDAN FRÂNCU a fost destul de… tangenţial:

“În avocatură înveţi toată viaţa, dai examene de fiecare dată când te înfăţişezi în instanţă, eşti stresat, obosit, cu viaţa personală laolaltă cu cea profesională dar ai şi avantajul că relaţionezi şi comunici cu oameni din toate categoriile sociale, că ai o profesie cu statul social înalt şi chiar şi avantaje materiale atunci când chiar vrei să fii avocat…

Reprezint a 3-a generaţie de avocaţi în familia mea şi acest lucru mă onorează dar şi mă obliga. Pentru mine cel mai bine e să mă regăsesc în satisfacţiile şi mulţumirile clienţilor mei! Atunci ştiu că mi-am făcut treaba bine…”

Oamenii au nevoie de avocaţi. Avocatul ştie, respectă şi se dedica acestui lucru.